Planul Motoc la CEDO s-a împotmolit. Consiliul Europei a restituit României lista cu propuneri. Se cer clarificări pentru unul dintre cei trei candidați

Lista cu propunerile României pentru funcția de judecător CEDO a fost restituită de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, au confirmat mai multe surse pentru gândul. APCE a solicitat clarificări din partea României în legătură cu unul dintre cei trei candidați propuși. În urmă cu o lună, România a transmis o listă cu trei nume: judecătoarea Iulia Motoc, profesorul Florin Strețeanu și Bianca Guțan, profesor universitar la Sibiu. Nu este clar în acest moment pentru care dintre cei trei a cerut APCE clarificări.

În acest moment, România are două opțiuni pentru a „rezolva” dosarul CEDO. Prima opțiune este ca în locul candidatului despre care s-au solicitat „clarificări” să fie introdus pe listă Tudor Panțîru, candidatul selectat pentru lista suplimentară. O a doua soluție ar fi declanșarea de la zero a procedurilor de selecție pentru că una din criticile APCE ar putea fi și faptul că baza de selecție a celor 3 candidați a fost una extrem de redusă.

Până la finalul anului România trebuie să aibă un nou judecător la CEDO. Mandatul actualului judecător, Corneliu Bîrsan, expiră în acest acest an. În perioada 12-14 iunie comisia guvernamentală condusă de ministrul Justiției a audiat cei șapte candidați înscriși la concursul de selecție pentru postul de judecător CEDO. Dintre cei șapte candidați, înainte de audieri, doi s-au retras. Astfel, Codrin Miron și Paul Vasilescu au decis să nu mai participe la interviu. Cei cinci candidați care au rămas în concurs au fost audiați în ședință secretă de către comisie.

Din comisia guvernamentală au făcut parte: ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, ministrul de Externe, Titus Corlățean, avocatul poporului, Atanasie Crișu, agentul CEDO, Catrinel Brumaru, vicepreședintele CSM, Adrian Bordea, judecătorul ICCJ, Cristina Tarcea, prodecandul Facultății de Drept, Simina Tănăsescu, prorectorul Universității Babeș Bolyai, Radu Catană și Mădălina Manolache din partea MJ.

În urma interviului, cel mai bine s-a clasat profesorul universitar Florin Strețeanu. Pe locul doi a fost s-a clasat Bianca Guțan, profesor universitar la Sibiu. Iulia Motoc, care era creditată cu cele mai mari șanse să ocupe locul de judecător CEDO, a primit șase din cele nouă voturi ale comisiei, au transmis surse guvernamentale pentru gândul. Pe lista de rezervă a fost selectat și Tudor Panțâru despre care unele surse din comisie spun că are cele mai bune calificări pentru postul de judecător CEDO, dar că la interviu nu a avut ce mai bună prestație.

Guvernul a adoptat miercuri, 19 iunie, lista cu cele trei nume. Acestă listă a fost transmisă Parlamentului, unde comisiile juridice și ale drepturilor omului din Senat și Camera Deputaților au emis un aviz negativ pentru Iulia Motoc. Iulia Motoc a primit doar 12 din cele 30 de voturi ale parlamentarilor. Avizul dat de parlamentari a fost unul consultativ și a fost ignorat de guvern care a decis să transmită lista cătrea Consiliul Europei.

Cine sunt cei trei candidați ai României pentru CEDO

Florin Strețeanu este profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj. Este doctor în drept penal și a studiat dreptul comparat la Strasbourg la Facultatea Internațională de Drept Comparat. Strețeanu a fost și profesor asociat la Facultatea Internațională de Drept Comparat din Strasbourg în 2002. Potrivit CV-ului este și formator în cadrul Institutului Național de Magistratură. A publicat patru cărți de specialitate și 31 de articole și studii. Este membru al Societății de Legislație Comparată (Paris).

Bianca Guțan este profesor universitar la Facultatea de Drept „Simion Bărnuțiu” din Sibiu unde predă drept constituțional și instituții politice, protecția drepturilor omului și drept internațional public. Deține un titlu de doctor în drept constitușional la Universitatea București și un master master în drept internațional la University of Nottingham din Marea Britanie.

S-a specializat la Nordborg, Copenhaga – Danemarca (1999); Central European University, Budapesta (1999-2007); Universitatea din Rennes I, Franta (2000); Institutul Elvetian de Drept Comparat, Lausanne, Elvetia (2001, 2006); Institutul International pentru Drepturile Omului, Strasbourg, Franta (2003); Academia de Drept European, Florenta (2004), Max Planck Institut for Public International law and Comparative Law (2012).

Iulia Motoc este judecător la CCR desemnat din partea Senatului la propunerea PDL. Motoc este profesor universitar la Universitatea București și a fost aleasă vicepreședinte al Comitetul Drepturilor Omului, Geneva pentru o perioadă de doi ani.

A fost membru al Subcomisiei pentru Promovarea și Protecția Drepturilor Omului (2000- 2007) și președinte (2000-2001), raportor special ONU pentru Republica Democratică Congo (2001-2004), reprezentant al României în Comitetul Consultativ pentru Protecția Minorităților Naționale (1998-2004, 2008-2012) și la Agenția Pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (2010-2012).

Iulia Motoc a fost profesor invitat la Universitățile din Miami (2001-2003), NYU University ( 2003-2004), Academia pentru Drepturile Omului, Institutul European, Florenta( 2007), Masterul European pentru Drepturilor Omului, Veneția (2008), Universitatea din Gent (2009).

Iulia Motoc și-a început cariera ca procuror stagiar la Giurgiu în 1989, iar după numai un an a promovat de la Giurgiu la București unde a devenit judecător la Judecătoria Sector 1.

VEZI AICI CV-UL INTEGRAL AL IULIEI MOTOC

Cum se numește un judecător la CEDO

Lista României va ajunge din nou la Comisia Juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Această comisie va analiza propunerile și va decide judecătorul CEDO al României. Din comisia juridică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei fac parte, din partea României, deputatul PSD Florin Iordache și senatorul PNL Tudor Chiuariu. În cele din urmă, judecătorul CEDO este votat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, un organism politic.

Cele trei nume vor fi analizate și de o comisie de specialiști în practica CEDO. Această comisie emite un aviz consultativ. La solicitarea gândul, Andrew Drzemczewski, președintele Comisiei Juridice a Adunării Parlamentare a CE, a descris, în linii mari, care este portretul-robot al candidatului pentru funcția de judecător CEDO. Într-un document sintetic întocmit de Andrew Drzemczewski, se precizează că cel mai important rol în nominalizarea judecătorilor CEDO îl au statele membre care trebuie să aleagă candidații potriviți.

Astfel, în opinia reprezentului Comisiei Juridice, candidații propuși de statele membre – în cazul nostru, România – trebuie să aibă cele mai bune calificări și un prestigiu imaculat în țara de origine. Potrivit profilului, candidații trebuie să fie „juriști de cel mai înalt calibru”, cu un profil moral superior.

Recomandarea experților europeni este ca acești candidați să aibă între 40 și 60 de ani, să fie recunoscuți în țara de origine drept „juriști reputați și trebuie să aibă o carieră încununată de succese”. „Judecătorii CEDO trebuie să îndeplinească cele mai înalte standarde de moralitate și să fie juriști eminenți”, se precizează în documentul citat.